salut ruxi,
... am adus vorba de glutamat pentru ca acesta se gaseste in proportie mare in toate preparatele de tip izolat proteic, proteina hidrolizata … si efectele pot fi super naspa, deci exista o problema …
.... cat despre linkul care l-ai dat tu
( http://www.drmcdougall.com/misc/2007nl/apr/dairy.htm all.com/misc/ 2007nl/apr/dairy.htm) , parerea mea este ca tipul asta ( nu pot sa il numesc doctor) dezinformeaza la greu … recomand un articol bun despre alimentatia vegetariana:
http://www.formula-as.ro/2007/762/medicina-naturista-25/alimentatia-vegetariana-7839
1. Mai intai in sectiunea asta “Wrong Statements from the Experts “ tipul asta vine si contrazice toti expertii care au stabilit pe baza unor analize chimice ca majoritatea vegetalelor nu contin proteine complete. E clar pentru toata lumea ca legumele nu prea au metionina iar cerealele nu prea contin lysina, si e clar ca trebuie sa consumam diverse surse de vegetale ca sa asiguram toti aminoacizii esentiali. Numai tipul asta sustine contrariul .... Evident tipul nu aduce nici un argument solid pt ceea ce sustine, pe cand afirmatiile expertilor au in spate o gramada de studii si analize.
In paragrafele urmatoare tipul ne asigura ca el este singurul care detine adevarul in materie de nutritie si o gramada de institutii respectabile (Nutrition Committee of the American Heart Association, Human Nutrition Research Center, Medical School at Tufts University, and registered dietitians, research nutritionists and physicians of Northwestern University, and the Harvard School of Public Health ) se inseala.
Tipul imi pare cel putin paranoic.
2. Trecand la sectiunea urmatoare “People Require Very Little Protein” , tipul citeaza doua studii “foarte recente” facute acum 100 de ani si respectiv 60 de ani:
- in 1903 - studiul lui Russell Henry Chittenden
- in 1940 - studiul lui William Rose
Pe baza acestor studii si pe baza unor recomandari ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii ( WHO ) tipul ne spune ca 20 grame de proteina zilnic sunt suficiente.
Insa din pacate, desi scrie acest articol in anul 2007, se vede clar ca a ramas in urma cu documentarea pentru ca se bazeaza pe niste recomandari foarte vechi ale WHO bazate pe studiile lui William Rose din 1940.
De atunci si pana acum stiinta a mai evoluat si WHO a mai publicat inca 3 randuri de recomandari: unul in 1973 , unul in 1985 ( care preia datele din 1973), si unul mult mai recent 2002 in care se mentioneaza ca recomandarile pentru proteine facute in trecut au fost mult prea restrictive. De asemenea sunt o gramada de studii care arata ca deficitul de proteine are efecte nocive pentru dezvoltarea si sanatatea oamenilor.
Insa se vede ca doctorasul nu prea s-a mai documentat in ultima vreme…
Ultimul raport al WHO legat de proteine a aparut in 2002. Il gasiti aici:
http://whqlibdoc.who.int/trs/WHO_TRS_935_eng.pdf .
Ce putem citi in acest raport:
Pentru adulti nivelul minim de proteine recomandat este 0.83 grame / kg corp pe zi.
(vezi Protein requirements of adults – pagina 256).
“For adults, the protein requirement per kg body weight is considered to be the same for both sexes, at all ages, and for all body weights within the acceptable range. The value accepted for the safe level of intake is 0.83 g/kg per day, for proteins with a protein digestibility-corrected amino acid score value of 1.0. No safe upper limit has been identified”
La copii nivelul safe e undeva intre 0.84 si 1.31 grame / kilogram corp pe zi in functie de sex si varsta. (vezi Safe level of protein intake for infants, children and adolescent boys and girls – pagina 258)
O alta chestie de care trebuie sa tinem cont e ca nu asimilam chiar toata proteina din mancare si ca exista un factor de digestibilitate: (vezi pagina 259)
“The available protein in the diet = total protein × protein digestibility corrected
amino acid score value (digestibility factor × amino acid score).”
Iar la pagina 110 , gasim un tabel care ne arata ce procent de proteina se asimileaza din diverse alimente: Values for the digestibility of protein in humans (4)
Deci ca sa tragem niste concluzii referitoare la cifra de 20 grame de proteina pe care o vehiculeaza doctorashul asta: 20 grame de proteina sunt suficiente pentru o persoane care cantareste 20 : 0.83 = 24 kilograme … Eu nu am vazut adulti de 24 kilograme, asa ca no comment …
3. Citind articolul doctorului in continuare, vedem cum ne asigura ca ne putem lua proteinele chiar si numai din porumb, orez, cartofi .. Nu avem nevoie nici de “beans” adica fasoloase.
De asemenea ne povesteste el despre cat de sanatos ne putem hrani doar cu cartofi luni de-a randul. De asemenea ne asigura ca ne putem hrani chiar copiii doar cu cartofi in perioada de crestere ca vor avea suficiente proteine… Orice nutritionist sanatos la cap o sa iti spuna ca o alimentatie bazata pe cartofi e cale sigura catre diabet.
O alta afirmatie care m-a dat gata: orezul ne furnizeaza 71 grame de proteina iar cartoful 64 grame. (“For example, rice alone would provide 71 grams of highly useable protein and white potatoes would provide 64 grams of protein.”)
Iarasi o informatie prea putin documentata…
M-am dus pe www.nutritiondata.com si am aflat:
-> 100 grame de orez crud (Rice, white, long-grain, regular, raw, unenriched) contin 7.1 grame de proteina si 365 calorii
- > 100 grame de orez gatit (Rice, white, long-grain, regular, cooked, unenriched, with salt) contine 2.7 gramde de proteina si 130 calorii
Deci avand in vedere ca orezul se consuma gatit si nu crud si aplicand regula de 3 simpla invatata in clasa a 4-a, rezulta ca ar trebui sa mancam 100 * 61 / 2.7 = 2259 grame = 2, 259 kilograme de orez gatit ca sa luam cele 61 proteine … acestea ar presupune 2259 * 130 / 100= 2936 calorii ….
mi-e greu sa cred ca cineva poate sa manance peste 2 kg de orez pe zi dar ma rog poate domnul doctor are stomacul mare …
3. Si in fine dupa ce ne asigura ca 20 grame pe zi de proteina sunt suficiente, domnul doctor ne sperie cu consecintele ingrozitoare ale surplusului de proteina:
- oasele ni se vor dizolva de la excesul de aciditate generat de proteina si vom face osteoporoza
- vom face pietre la rinichi
- si ne averitzeaza ca exista si alte consecinte nefaste descrise mai pe larg intr-un alt newsletter de-al lui
Am vrut sa vad ce sta in picioare din afirmatiile domnului doctor si iarasi am descoperit ca nu prea s-a mai documentat in ultima vreme:
a. Osteoporoza ( sanatatea oaselor)
Vechea teorie era ca un aport crescut de proteine cauzeaza un exces de acid pentru neutralizarea caruia organismul foloseste calciu din oase. De aici rezulta pierderea masei osoase. Insa lucrurile sunt mult mai complexe decat atat si inca se fac studii pentru descoperirea tuturor mecanismelor implicate.
Dupa analiza diverselor ipoteze si studii, concluzia actuala a WHO este ca un aport de proteine corespunzator ( si chiar un mic exces fata de recomandarile actuale) este benefic pentru sanatatea oaselor. (“Taken together, it does appear that dietary protein as part of a well-balanced diet is most likely to be beneficial for bone, possibly at dietary levels in excess of the recommended intake.” )
Si ceea ce este si mai important este rolul benefic al legumelor si fructelor datorita continutului de potasiu. (“This probably explains the beneficial influence of fruit and vegetables, the major dietary source of potassium, on bone health (29, 30).”)
Intr-un alt document editat de WHO, Diet, nutrition and the prevention of osteoporosis ( http://www.who.int/nutrition/publications/public_health_nut8.pdf ), gasim ca nu s-au pus inca in evidenta efect pozitive sau negative ale dietei lactovegetariene in ceea ce priveste riscul de fractura sau densitatea osoasa. Cateva investigatii ale persoanelor cu dieta vegana sau macrobiotica au pus in evidenta insa o densitate osoasa redusa.
“There is no evidence that a lactovegetarian diet is associated with differences, either detrimental or beneficial, in BMD or fracture risk30. There have been few investigations of individuals consuming vegan or macrobiotic diets, but there is some evidence that these may be associated with low BMD.”
Totusi pozitia actuala a WHO este ca pe baza datelor existente nu se pot da recomandari privind nivelul optim de proteina astfel incat sa se previna osteoporoza. Si asta pentru ca exista studii contradictorii:
-> exista vechea teorie ca excesul de proteine ar putea afecta sanatatea oaselor pe termen lung prin extragera calciului din oase. Insa nu exista dovezi in srpijinul acestei teorii . Datorita fosforului existent in carne se crede ca balanta calciului nu este afectata nici chiar in dietele cu continut mare de carne.
“There are concerns, therefore, that high protein intakes, especially those rich in animal protein, are inadvisable for long-term bone health. However, evidence of adverse consequences is lacking.”
“For example, when meat is the protein source, the hypercalciuric effect of protein is offset by the hypocalciuric effect of meat phosphorus, and calcium balance is not affected by high meat diets.”
-> exista studiul lui Framingham care a aratat ca un nivel scazut de proteine cauzeaza cea mai mare pierdere de densitate osoasa si un nivel crescut nu a provocat pierdere de masa osoasa. (“A high animal protein intake was not associated with deleterious effects on bone in the Framingham longitudinal study of older men and women. In fact, the greatest bone loss over 4 years was observed in those with the lowest animal and total protein intake")
-> exista un alt studiu care indica ca o dieta cu un procent mare de proteine animale se asocieaza cu o rata mai mare de pierdere osoasa. (“In the Study of Osteoporotic Fracture (SOF) cohort, a high animal protein to vegetable protein ratio was associated with a greater rate of bone loss at the hip and increased hip fracture risk, whereas total protein intake was not” )
-> exista observatii clinice ca pacientii cu fractura de sold se recupereaza mai repede cand se suplimenteaza proteinele din alimentatie (“patients with hip fracture have less bone loss and require hospitalisation for shorter periods when given protein supplementation”)
Ca o paranteza exista alte studii recente care sugereaza ca de fapt proteinele cresc absortia de calciu in intestin, iar dietele cu putine proteine micsoreaza absortia calciului in intestin. Vezi studiul din 2003: “Low Protein Intake: The Impact on Calcium and Bone Homeostasis in Humans” (http://jn.nutrition.org/cgi/content/full/133/3/855S#T1 )
“However, recent nutrition intervention trials and epidemiological data suggest that high protein diet–induced hypercalciuria is attributable, for the most part, to increased intestinal calcium absorption, leaving uncertain the effect that a high protein diet has on the skeleton. In contrast, low protein diets decrease intestinal calcium absorption (see below) and in the majority of recent epidemiological studies, are associated with reduced bone mass.”
b. Pietrele la rinichi
Ce afirma tipul in articol e ca pentru a se neutraliza acidul rezultat in urma asimilarii proteinelor, se preiau minerale si in special calciu din oase. Iar acest calciu cand trece prin sistemul excretor cauzeaza pietre la rinichi. (“Animal proteins are abundant in sulfur-containing amino acids which break down into very powerful sulfuric acid. These kinds of amino acids are abundant in hard cheese, red meat, poultry, seafood, and eggs, and their acids must be neutralized by buffers found in the bones.”” . Released bone materials often settle and coalesce in the kidney system, causing kidney stones. “)
In documentul de la WHO, gasim ca desi se credea in trecut ca proteinele animale vor cauza o urina mai acida decat proteinele din plante, se pare ca aciditatea e la fel.
(“In fact, the sulfur amino acid content of cereals and most plant proteins (except for legumes) is similar to that of meat and dairy products.”
“Moreover, although it has been believed that protein of animal origin will result in more acid urine because of the higher sulfur amino acid content (49, 50), a comparison of diets containing protein from mainly animal or mainly plant sources showed no differences in the Tiselius risk index, a measure of calcium oxalate precipitability. “)
In ceea ce priveste pietrele la rinichi, concluzia WHO este ca efectele negative ale consumului de proteine s-au pus in evidenta doar in studiile cu diferente mari in ceea ce priveste ingestia de proteine. ( 180 grame pe zi comparativ cu 80 grame pe zi). De asemenea nu s-au gasit inca diferente intre efectele proteinelor vegetale si efectele celor animale.
Recomandarile finale pentru pacientii aflati la risc sunt ca dieta sa contina cel putin 0.83 grame / kilogram corp pe zi, sa nu depaseaza 1.4 grame / kilogram corp pe zi si preferabil ponderea mai mare sa fie din vegetale.
(“In conclusion, although some studies suggest that high animal protein intake might increase the risk of kidney stones, particularly in those subjects who are classified as idiopathic calcium stone formers, as yet no clear conclusions can be drawn since dietary effects are apparent only in studies with very large differences in protein intakes (i.e. >185 g/day compared with 80 g/day).
Moreover, it is not yet clear whether there is a difference between proteins
of animal versus plant origin. In fact, the sulfur amino acid content of cereals
and most plant proteins (except for legumes) is similar to that of meat and
dairy products.”
“ However, to allow for the present uncertainty, it is recommended that in order to minimize the risk of kidney stones in patients who are at risk, the diet should ideally provide at least the safe level (0.83 g/kg per day), but not excessive amounts (i.e. less than 1.4 g/kg per day), preferably from vegetable sources.” )
Deci nu cred ca avem de ce sa ne facem probleme pentru ca neconsumand carne nu cred ca vom depasi vreodata nivelul maxim de proteina recomandat de specialisti.
Insa trebuie sa avem grija sa consumam cel putin limita minima de 0.83 g / kg corp pe zi sau chiar mai mult daca facem sport. Altfel riscam sa consumam prea putina proteina si sa afectam alte functii ale organismului.
Si in plus ca sa echilibram aciditatea generata de consumul de proteine ( fie ele vegetale sau animale) ar trebui sa consumam suficient de multe legume crude care sunt alcaline.
c. Cancerul
Si in ceea ce priveste cancerul, se pare ca nu ar trebui sa ne speriem de proteine ci sa ne luam minimul necesar preferabil din alte surse decat carnea rosie.
“A lack of significant association between cancer mortality and protein from animal or vegetable sources was shown in a prospective study of 29 017 women in the Iowa
Women’s Health Study (70).”
“Overall, the evidence indicates that there is little effect of total protein intake
on the incidence of cancer, but that specific foods, such as red or processed
meat, might increase the risk relative to vegetable protein sources. However,
it has been reported that high dietary protein results in better survival in women with breast cancer (71).”
d. Bolile cardiovasculare
In privinta bolilor cardiovasculare, studiile arata ca dietele bogate in proteine sunt benefice pentru inima.
“Moreover, evidence has accumulated from human studies that diets with a higher
proportion of protein are beneficial for the heart (54, 55). Analysis of the
data from the Nurses Health Study, which included 14 years of follow-up of
80 082 women aged 34 to 59 years, showed a moderate inverse correlation
between protein intake and incidence of ischaemic heart disease (56). Furthermore,
this association was apparent for both animal and vegetable protein.”
De asemenea studiile care aratau ca proteinele animale cauzau colesterol mare si placi pe artere au fost facute pe soareci. Aceste efecte nu au fost observate pe alte specii cum ar fi omul si porcul.
“There is a body of experimental studies in rodents pointing to animal protein intakes being more hypercholesterolaemic and atherogenic compared with intakes of vegetable
protein, especially when fed as part of cholesterol-free, purified diets (52).
However, this effect is not observed in other species, such as pigs and humans
(53), and as yet no convincing mechanisms have been identified. “
De asemenea se pare ca exista o relatie inversa intre consumul de proteine si tensiunea arteriala. Se pare ca un aport crescut de proteine ( indiferent daca sunt animale si vegetale) se coreleaza cu micsorarea tensiunii arteriale.
“Several reviewers have assembled evidence showing an inverse relationship between protein intake and blood pressure. Obarzanek, Velletri & Cutler (54) list nine cross-sectional surveys of American and British adults showing that increased protein intake lowers blood pressure, one American study showing the same relationship with vegetable protein, and three studies in China and Japan showing the same relationship
with animal protein.”
5.
Ca sa trag o concluzie cu privire la acest newsletter, intr-un singur aspect sunt de acord cu tipul asta: “Ignorance Sickens and Kills People”, deci as sugera sa verificati intotdeauna ce cititi din diverse surse pentru ca internetul abunda in tot felul de aberatii …
Ca vegetarieni ar trebui sa avem grija sa ne asiguram cel putin nivelul minim de proteina si nu sa ne culcam pe o ureche ca avem nevoie doar de 20 grame si ca putem sa mancam numai cartofi ...
Un articol util despre alimentatia vegetariana mi s-a parut acesta:
http://www.formula-as.ro/2007/762/medicina-naturista-25/alimentatia-vegetariana-7839
