EcoSapiens »Forum » Fondul forestier » Deschide un Nou Subiect de Discutie »

Coruptie si corrupti fara nici o remuscare

(8 posts)
  • Început 3 ani în urmă de palimre64
  • Ultimul mesaj al lui palimre64
  • (Nu a fost gasit nimic asemanator)
  1. Simbolul Bazinului Gheorgheni - un uriaş gater!

    Nu aş fi reluat povestea furturilor de masă lemnoasă din ultimii 10 ani de zile din judeţul Harghita dacă nemulţumirile oamenilor s-ar fi încheiat, dacă cei în drept şi-ar fi reprimit, în baza legilor cu privire la retrocedarea terenurilor forestiere, terenurile solicitate şi, cel mai important lucru, dacă s-ar fi diminuat tăierile ilegale de păduri. Dar nu, nu s-a întâmplat aşa. S-au exercitat sute şi sute de controale în urma sesizărilor oamenilor, au fost realizate trei mari controale de fond la cel mai înalt nivel, cu specialişti de seamă în domeniu, atunci când conducerea ţării a fost informată că în urma doborâturilor de vânt din anii 1995, 1998, 1999 şi cele ce au mai avut loc după anul 2000, în judeţele Covasna şi Harghita s-au valorificat ilegal circa 4 (patru) milioane mc masă lemnoasă! Dar vinovaţii nu au fost aflaţi, nimeni nu a fost tras la răspundere. Scriam recent despre atare ilegalităţi săvârşite în pădurile din Bazinul Gheogheni, despre un miting pe această temă organizat în comuna Joseni, tocmai urmare a ilegalităţilor săvârşite de organele locale, respectiv de comisia locală de retrocedare. Despre Bazinul Gheorgheni unde, încă din anul 2002, Garda de Mediu constata şi sesiza instituţiile abilitate ale statului despre furturi masive de masă lemnoasă prin tăieri ilegale. Se comunica furtul a 10.913 mc, faptul că existau aprobări pentru tăierea a 3.700 mc, dar s-au tăiat 7.800 mc; rezultat al acestor exploatări a urmat o... doborâtură de vânt, evaluându-se o pagubă de 42.000 mc, dar doborâtura se dovedise o exploatare tip ,,ras" pe 150,7 ha, apoi pe alte 219,9 ha, iar pentru 30.000 mc s-au întocmit acte false pentru valorificare... Şi că toate acestea au dus într-un final la exploatarea ilegală a circa... 200.000 mc masă lemnoasă, cantitate ce a fost valorificată cu numai 150.000 lei vechi/mc buştean pe picior, când preţul pe piaţă depăşea milionul, prin firme particulare din zonă, de sub tutela lui Melles Elõd, actualul şef al Ocolului Silvic Privat Gheorgheni, fost în aceeaşi funcţie la Ocolul Silvic de Stat Gheorgheni. Cam în acest mod s-au derulat ilegalităţile în comunele Joseni, Ciumani, Suseni, Lăzarea, Ditrău, Tulgheş, ca şi în municipiile Gheorgheni şi Topliţa. Şi lucrurile nu au intrat în legalitate nici până astăzi, oamenii sunt nemulţumiţi că nu şi-au primit pădurile înapoi. Nici măcar cele rase. Bazinul Gheorgheni poate fi lesne comparat - şi astăzi - cu un uriaş... gater!
    Recent, un locuitor al comunei Joseni îmi spune că este şi firesc ca lucrurile să se petreacă astfel dacă cei puşi să facă treabă în aceste comisii locale nu sunt controlaţi de nimeni. Şi mi se pune la dispoziţie o listă cu actuala componenţă a comisiei locale de retrocedări din cadrul Primăriei Joseni, în urma unei modificări cerute şi apoi aprobate prin Ordinul nr. 276/2008 de Prefectura Harghita. Din comisie - cu 10 membri - în loc cu un număr impar de 11 membri, fac parte un soţ cu soţia sa (Krizbai Levente şi Hajnal), un cetăţean care nu ştie că face parte din această comisie (Trif Gavril), un alt membru pe care nimeni nu-l cunoaşte şi nu este localnic (Dan Mihai) şi încă un membru (Balász Imre) care nu a fost invitat la nici o şedinţă de comisie şi nici nu vrea să facă parte dintr-o astfel de comisie!

    Nici un rezultat în urma sesizărilor, nici un rezultat în urma controalelor
    Şi în situaţia descrisă constat, din documentele care au fost trimise de către cei păgubiţi la toate forurile superioare ale statului, că fiecare caută să politizeze în folos propriu corupţia şi numele ivite prin dosarele DNA. Eu am totuşi credinţa că tot se va face dreptate cândva. Că procurorii îşi vor face treaba. Dar până astăzi nu am avut încă satisfacţia ca miliardarii de carton să dea socoteală în faţa legilor, în faţa păgubiţilor. Trebuie ca aceşti tineri, poliţişti, judecători, dar mai ales procurori să-i scoată la lumină şi să le ceară socoteală celor care au prăduit şi pădurile Harghitei. Să-i socotească şi pe cei ca Melles Elõd, primarul din Joseni şi Lăzarea, şeful Poliţiei Gheorgheni, un procuror şi un judecător din Gheorgheni, pe cei din fruntea judeţului, nimic altceva decât suntem noi toţi în faţa legii. Cu toţii, egali, când este cazul, să ,,dăm cu subsemnatul" în faţa celor din justiţie. Ceea ce s-a întâmplat până acum nu mai poate continua, fapte ca cele înregistrate în Bazinul Gheorgheni, unde unii s-au îmbogăţit ilegal, în detrimentul celor păgubiţi în drept, nu trebuie să se mai petreacă...
    Fapte incredibile s-au petrecut în zona Gheorgheni, vizavi de retrocedarea terenurilor forestiere. Un exemplu este cel al secretarului Primăriei Gheorgheni, care se ,,autoîmproprietăreşte" cu un teren extravilan - şi unde în altă parte, dacă nu pe drumul spre... Lacu Roşu. Cu toate că nu a deţinut niciodată teren în zonă, el devine deţinătorul Titlurilor de Proprietate nr. 43456/2001 şi 74486/2003 pe unele terenuri forestiere validate de Comisia judeţeană Harghita. În urma unor controale de specialitate se constată ilegalitatea - împroprietărirea secretarului primăriei nici nu a fost discutată în comisia locală - i se întocmesc dosare penale, iar cu ajutorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Gheorgheni, sprijinit de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, de poliţie, dar şi de UDMR, nu i se întâmplă nimic! Un caz asemănător este cel al consilierului local de la CL Gheorgheni, Tinka Coloman. O suprafaţă de 9 ha pădure a unei urmaşe a proprietarului de drept intră în proprietatea acestui consilier fără nici un fel de act de proprietate, după ce acea suprafaţă fusese revendicată şi retrocedată şi de către Primăria Dămuc, judeţul Neamţ. Nimic şi nimeni nu a întreprins ceva nici în acest caz, chiar dacă s-a adus la cunoştinţa Justiţiei şi Poliţiei această ilegalitate! Un caz aparte, cel al doctorului Gheorghe Bânţu, din Gheorgheni, un om care a funcţionat vreme de 47 de ani ca chirurg în spitalul din municipiu. Acestuia, cu toate că i s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de teren forestier validate prin Legea nr. 1/2000, doar la intervenţia Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor şi după 7 ani de zile i s-a făcut dreptate. Dar pe teren existau, în bună măsură, doar... cioate! Petentul a informat de situaţia sa pe toţi cei în drept să ia măsuri, dar nimic nu s-a întâmplat. A apelat şi DNA, pe procurorul Doru F. Ţuluş, căruia îi comunica: ,,...legile cu privire la retrocedări s-au dovedit a fi o nouă expropriere murdară, dură, din partea unor funcţionari publici din comisia locală a municipiului Gheorgheni, oameni fără studii, îmbogăţiţi ilegal după 1989!". Şi petentul a rămas cu... petiţia! Domnia sa mai atenţiona DNA că: ,,În sânul populaţiei din Gheorgheni mocneşte o tensiune periculoasă care roade siguranţa statului, precum un focar de infecţie întreţinut de mafia existentă în această regiune. Oamenii cinstiţi sunt înlăturaţi şi sunt puşi în gardă mai rău decât în regimul comunist, ei afirmând că le este frică să aplice legea pentru că vor să trăiască şi a doua zi. Vă rog să trimiteţi procurori din subordinea dvs., dar din alte regiuni ale ţării, dar fără UDMR, să fie independenţi şi să nu fie corupţi...". Dar totul a fost în zadar (aceste stări de lucruri se petreceau în condiţiile în care, în urma unuia dintre controalele ANRP, prin Adresa nr. 48379/2008 înaintată Parlamentului şi Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupţiei şi pentru Petiţii se scrie, printre altele, şi se propune Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - ICCJ - efectuarea de cercetări la nivelul municipiului Gheorgheni, pentru că aici se întrunesc elemente constitutive ale infracţiunilor de fals intelectual - art. 289 CP - şi uz de fals - art. 291 CP - şi de abuz în serviciu - 246 CP - în sarcina membrilor comisiei locale).
    Desigur, spaţiul nu ne permite a insera sutele de cazuri de abuzuri săvârşite în retrocedarea terenurilor. Despre cele de la Lăzarea, Ditrău şi Joseni s-a mai scris. Nimeni nu a luat nici o măsură pentru intrarea în legalitate. Şi atunci când s-a încercat, totul a fost blocat. Se zice că la comanda UDMR, la intervenţia preşedintelui Markó Béla, a ex-preşedintelui executiv Takács Csaba, dar mai ales a senatorului Verestóy Attila, Direcţia pentru coordonarea şi controlul aplicării legislaţiei în domeniul restituirii proprietăţii funciare a trimis în luna iulie 2008 (Adresa nr. 46748/2008) un act către procurorul general al României, Codruţa Kovesi, prin care o informează despre rezultatele controalelor efectuate în judeţul Harghita (recte la Primăria Gheorgheni) şi o roagă să întreprindă măsuri pentru cercetarea neregulilor constatate. O atare adresă a fost trimisă şi Parlamentului României. Dar totul fără rezultat! Asta pentru că, după unele informaţii, Parchetul Gheorgheni comunică Parchetului de pe lângă ICCJ că nu este nevoie de nici un ajutor, pentru că la Gheorgheni totul este sub control. (Dovada că unele controale au fost stopate la ,,comandă politică" este un fax trimis de Melles Elõd senatorului Verestóy Attila, pe care îl roagă să intervină pentru oprirea altor controale, să comunice comisarului general de atunci al Gărzii Naţionale de Mediu, Constantin Silinescu, că la Gheorgheni totul este sub control. Că în urma controlului efectuat la Ocolul Silvic Gheorgheni ,,nu s-au găsit nereguli, numai greşeli mici" - 200.000 mc prăduiţi erau considerate o bagatelă! - şi îl roagă pe d-l senator Verestóy ca la aprobarea respectivului Raport al Autorităţii Naţionale de Control să fie luate în considerare doar cele relatate de Melles Elõd! Ulterior, generalul Silinescu primeşte o adresă de la Verestóy în care este informat că ancheta Gărzii de Mediu a fost făcută ,,la... comandă"!) Şi dacă cineva mă va contrazice, rugămintea este de a se da publicităţii modul de rezolvare a dosarelor penale în care au fost trimişi în instanţa de judecată vinovaţi precum Melles Elõd (şi grupul său de acuzaţi), Nagy István, Tinka Coloman de la CL Gheorgheni, unii salariaţi din cadrul Primăriei Lăzarea, Joseni ş.a. Desigur, în zonă există bănuieli precum că unele dintre aceste dosare ar fi ,,stocate" la diverse instituţii ale Poliţiei Române, respectiv la Poliţia municipiului Gheorgheni ori la IPJ Harghita, la parchet ori poate ceva şi mai sus, pentru că situaţia, după câte am văzut, s-a făcut cunoscută. Desigur, totul şi toate la comandă politică, în principal a UDMR, formaţiunea politică fără de care nu mişcă nimic în judeţul Harghita. Există dovezi, faxuri prin care Melles Elõd cere sprijin UDMR nu numai pentru a fi salvat în faţa justiţiei, dar şi pentru a i se crea un nou loc de muncă (de la OS de stat Gheorgheni fusese dat afară şi ulterior trimis în judecată), respectiv a i se înfiinţa un ocol silvic particular. Şi la comanda UDMR, la Gheorgheni a luat fiinţă Ocolul Silvic Privat Gheorgheni - şi cine altcineva să fie uns ,,şef de ocol", dacă nu Melles?

    Mulţumim din inimă partidului...
    ...adică UDMR. Acum, cu un ocol silvic privat, cu o uniune de composesorate, dansul poate continua. La tăieri, fraţilor! Şi se taie. Legal, dar mai ales ilegal. Şi drept mulţumire pentru că li s-a creat acest prilej, uniunea de composesorate din Bazinul Gheorgheni organizează şedinţe şi conferinţe de presă. La o astfel de conferinţă s-au făcut aprecieri interesante. Astfel, se spunea că după activităţi de ani de zile, composesoratele unite în Uniunea Composesoratelor din Munţii Gurghiului au reuşit să se adune, dar nu pot fi legalizate ca fondatoare a Ocolului Silvic Privat Gheorgheni, pentru că aşa le-au spus specialiştii. Dar ei au reuşit, cu ajutorul UDMR... ,,Eu de la început am bănuit că în cursul activităţii noastre ne vom izbi de multe piedici, dar nici o clipă nu m-am gândit că tocmai un maghiar deputat UDMR (Garda Dezsö - n.a.) va împiedica înfiinţarea ocolului silvic privat... Domnul acesta a afirmat că noi am exploatat toate posibilităţile pădurii pentru 30 de ani, trebuie să avem grijă de acest om şi de afirmaţia lui...", spunea un şef de composesorat. Cel de la Ciumani declara că: ,,Composesoratul nostru a primit numai o zecime de ajutor de la UDMR, faţă de cât am primit de la Melles Elõd. Nu sunt de acord nici cu ce se mai vorbeşte pe aici (!?), iar acum la ocolul silvic (cel de stat - fost) este şef un român, şi nu unul maghiar, cu toate că eu nu am nimic împotriva naţionalităţii..."! Şi şeful Composesoratului Joseni aducea osanale UDMR spunând ,,...spun că trebuie să mulţumim d-lui subprefect Dezsi Zoltán, preşedintelui executiv al UDMR, d-lui Takács Csaba, pentru că dacă ei nu ne ajutau, nu aveam ocol silvic privat. Între aceia cărora trebuie să le mai mulţumim este şi inginerul Melles Elõd, care, orice s-ar spune despre el, ne-a ajutat mereu...".

    XXX
    Am fost batjocoriţi de hoţii naţiunii ca popor, am fost şi suntem trataţi feudal de către noua clasă nobiliară, arogantă şi obraznică, iar în cazuri şi dosare precum cele de mai sus ni se dă sentimentul că nu putem (încă) să fim egali în faţa legii. Mulţi, foarte mulţi dintre cei cu care am purtat discuţii nu doresc să le apară numele în ziar, de frică. De frică că oricând vor putea fi cercetaţi pentru calomnie dacă nu aduc dovezi clare, documentele deţinute de ei cică nu au valoare juridică dacă nu li s-au dat curs de nici o instituţie abilitată a statului.
    Şi atunci, aşa se ajunge unde am ajuns. Unii cu miliardele, alţii nici măcar cu un ciot. Din pădurea proprie!

    Pal Imre

    Adăugat 3 ani în urmă #

  2. Postãm pe internet pentru o cât mai bunã informare al cititorului dreptul la replică la articolul :”Simbolul Bazinului Gheorgheni - un uriaş gater”

    În anul 2008 preşedintele României Traian Băsescu a lansat cu privire la presă o expresie nouă, ziaristul-tonomat.
    Am observat cu stupoare citind un articol în ziarul Dvs., că ziaristul-tonomat există cu adevărat. El semnează un articol care este de-a dreptul o calomnie la adresa mea. Acest ziarist - tonomat este un “analist în silvicultură” de tipul celui căruia i se bagă fisele în euro, de către cel care dă comanda. Un asemenea articol denigrator a scrsi dl.Anton Borş la adresa unora pe care nici nu a avut minima bunăvoinţă să–i întrebe despre opinia lor sau dacă cele relatate în articol sunt adevărate sau nu, lucru cerut nu numai de Codul deontologic al ziariştilor dar şi de o etică minimă. Am fost curios cine stă în spatele acestei poveşti de denigrare a zonei Gheorgheni în ansamblul ei, a comunităţilor de aici, a conducătorilor comunităţilor, a şefului Poliţiei, procurorilor, judecătorilor. Cine plăteşte ziaristul – tonomat, cine stă cu portofelul deschis pentru a alimenta conflictele în interiorul comunităţilor locale şi localităţilor din zona Gheorgheni – şi nu după foarte mult timp am aflat sursa infestării opiniei publice cu informaţii false şi denigratoare – dl.fost deputat Garda Dezső,cel care timp de 12 ani nu a făcut altceva decât să susţină minciuni, să denigreze persoanele care au avut curajul să nu fie de acord cu dânsul, care n-au aservit la demagogia şi caracterul lui bolnav, care n-au sponsorizat campania domnului fost deputat. Comunitatea din zona Gheorgheni a avut nevoie de o perioadă de timp mai lungă pentru a se trezi şi a observa că cele susţinute sus şi tare de dl.fost deputat cum că el este singurul cinstit şi care luptă pentru interesele maghiarilor din zonă şi împotriva “mafiei” pădurilor - este de fapt unul din cei care s-au folosit de privilegiile anilor buni petrecuţi în Parlament, devenind unul dintre cei mai înstăriţi oameni din zonă, intervenind peste tot cu presiuni asupra judecătorilor, poliţiştilor, procurorilor pentru a încerca obţinerea condamnării penale a unor persoane, care nu au avut comportament “adecvat” şi nu au servit interesele dânsului.
    Rămâne o enigmă a Codului Penal cum de cei care intervin pentru salvarea unor infractori săvârşesc infracţiunea de trafic de influenţă, iar cei care intervin pentru a fi condamnaţi oameni nevinovaţi nu sunt acuzaţi pentru fapte similare.
    Ca toate minciunile şi neadevărurile din lumea asta, povestea cu domnul Garda a avut ca finalitate o pierdere ruşinoasă a mandatului său la alegerile din toamnă pentru Parlamentul României, unde dânsul a candidat ca independent. S-au trezit în sfârşit oamenii din Gheorgheni. Au văzut condiţiile mizerabile şi rămânerea în urmă în care trăiesc mulţi din această comunitate, au văzut dezvoltarea altor regiuni în care singura grijă a deputatului din zonă nu a fost exterminarea contracandidaţilor politici ci preocuparea pentru prosperitatea şi interesele reale ale comunităţilor locale.
    Am auzit deja din gura fostului deputat că s-au tăiat din cauza noastră a silvicultorilor pădurile în zona Gheorgheni, că noi am fi dirijat doborâturile de vânt, că noi suntem vinovaţi pentru toate fărădelegile din sector. Un lucru este uitat însă de domnul fost deputat : şi anume că printre primii care şi-au tăiat ras pădurea retrocedată din zona Nyárád a fost chiar dânsul, iar problemele cele mai multe cu privire la gospodărirea pădurilor din zonă au fost exact la Composesoratul Gheorgheni unde preşedinte a fost un apropiat al dânsului. Acum membrii composesoratului respectiv se aleg numai cu rămăşiţele din averea uriaşă primită şi delapidată, sub protecţia foarte bine mascată a domnului ex-deputat, în schimb la composesoratele din raza noastră de administrare, nu sunt probleme de acest gen, nu se taie ilegal ci se face o gospodărire judicioasă a pădurilor, drept dovadă şi rezultatele sunt altele decât în exemplul anterior, şi bineânţeles sunt invidiate.
    Invit pe domnul ziarist să argumenteze ceea ce a scris în articol: “La tăieri fraţilor! Si se taie. Legal, dar mai ales ilegal”, întrucât au fost controale la Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni (cel pe care îl conduc eu), dar în afară de lipsuri mărunte în gestiune, tăieri ilegale în cantităţi mari nu au fost constatate. Poate confundă domnul ziarist ocolul nostru cu Ocolul Silvic Privat Gheorgheni, aşa cum face şi în articol? Poate aşa este!?
    Apoi se vorbeşte iar de doborâtura din Alsóerdő, că s-a făcut o exploatare de tip “ras”. Păi, am şi eu o întrebare, dacă este vorba de doborâtură de vânt masivă ce exploatare să se facă?? Nu trebuia valirificat lemnul? Trebuia lăsat să putrezească?
    Că masa lemnoasă a fost valorificată cu 150.000 lei când preţul de piaţă depăsea milionul – domnule Anton Borş vedeţi dacă nu ne întrebaţi şi pe noi – în zona despre care povestiţi terenurile forestiere au fost retrocedate cu legea 18/91!!!! Ce treabă să avem noi cei de la Ocolul Silvic Gheorgheni (fostul ocol silvic de stat) cu valorificarea masei lemnoase din pădurea proprie a fiecărui proprietar, când ei s-au ocupat cu valorificarea acesteia şi nu ocolul (lucru credem noi normal dealtfel). Revenind la preţ, din avizele de expediţie reiese foarte clar că preţul menţionat de Dvs. nu este cel real, pentru că oamenii au valorificat lemnul la un preţ de 800.000 -900.000 lei /mc. Atunci am fi făcut noi cel mai mare abuz dacă am fi valorificat materialul lemnos din pădurea proprie a oamenilor.
    Probabil ex-deputatul v-a dezinformat cu intenţia de a vă compromite prin furnizarea unor informaţii false, aşa cum a făcut întotdeauna.
    Ce s-a întâmplat cu această pădure, cum a crescut suprafaţa doborâtă la 150,7 ha, dacă s-au îtocmit acte false pentru valorificare, întrebaţi-l pe cel care a urmat după mine la cârma insituţiei, pentru că la începutul anului 2004 masa lemnoasă din doborâturi încă nu a fost exploatată.
    După nenumărate controale cerute de domnul Garda nimic din cele reclamate nu corespundea adevărului,deci nu se confirma, drept dovadă sunt procesele verbale şi cercetările prin care se menţionează că nu au fost găsite aspecte penale. Este numai o coincidenţă faptul că delegaţia cu care am îndeplinit funcţia de şef ocol nu a fost prelungită, dar, să fiu sincer, m-am şi săturat de cele 53 de controale, toate având la bază reclamaţii ale domnului Garda Dezső (Dezideriu –Coloman cum se intitula la aceea dată). Nu este adevărat domnule ziarist că aş fi fost dat afară de la stat, pentru că de acolo am plecat prin acordul părţilor ca să devin şef la Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni şi nu la Ocolul Silvic Privat Gheorgheni, cu care pe primul Dvs. îl confundaţi. Nu am cunoştinţă dacă afirmaţiile Dvs. s-ar adeveri pentru O.S. Privat Gheorgheni, dar Dvs. puteţi verifica.
    Si înainte să daţi sfaturi despre cine trebuie trimis în faţa judecătoriei şi cine nu, sau cine e vinovat pentru fărădelegile din zona Gheorgheni era bine să staţi de vorbă şi cu oameni din zonă şi să trataţi cu mai multă grijă termenul-verdict de “vinovat”.
    În articolul incriminat pentru un efect mai mare, volumul de masă lemnoasă din doborâturile din zona Alsóerdő din anul 2003, reiterat de zeci de ori de domnul fost deputat, a fost crescut de la volumul de 42000 mc la 200.000 mc, ceea ce este o creştere considerabilă, dar se înţelege, au trecut deja … şase ani. Păcat că nu au crescut în acelaşi ritm şi fondurile aduse în zonă de domnul ex-deputat în timpul mandatului său lung de 12 ani. De fapt este adevărat, chiar dacă s-ar fi înzecit aceste fonduri, precum masa lemnoasă exploatată din pădurea doborâtă de vânt, tot nu însemna nimic întrucât dacă multiplicăm pe zero cu orice număr tot zero rămâne. Cam cu un mare zero ridicat la cub s-a ales zona Gheorgheni după trei mandate de deputat ale lui Garda Dezső, născut Dezideriu-Coloman.
    În încheiere mulţumesc conducerii ziarului pentru posibilitatea oferită de a-mi expune punctul de vedere şi de a clarifica unele situaţii confuze datorită unei vădite dezinformări a vechiului om de presă – ziaristul Anton Borş.

    Dr.ing.Melles Előd
    Şeful Ocolului Silvic de Regim Gheorgheni

    Adăugat 2 ani în urmă #
  3. Articolul aparut in ziarul "Informatia Harghitei" are ca autor pe Anton Bors, fiind postat de o alta persoana.

    Adăugat 2 ani în urmă #

  4. Daca situatia mai este de actualitate privind regimul juridica al acestui ocol precum si ilegalitatile constate, as dori daca se poate sa fiu contactat pe email presascrisa@yahoo.com

    Adăugat 1 an în urmă #

  5. Mafia lemnului loveşte pe 23 aprilie

    Autor: Petrişor Cană

    În Harghita şi Covasna au fost tăiaţi şi vânduţi ilegal patru milioane de metri cubi de lemn, susţin autorităţile. Vinovaţii nu au fost găsiţi până acum.

    Ancheta legată de asasinarea lui Csala Zsolt, viceprimarul din localitatea harghiteană Joseni, a scos la iveală faptul că ilegalităţile comise în zonă, în ultimii zece ani, de "mafia lemnului" au fost cunoscute de autorităţile de la nivel central, care însă nu au luat măsuri pentru a le pune capăt. Unul dintre cei care au denunţat defrişările ilegale şi furturile, alături de o serie de fapte de corupţie, este Pal Imre, un localnic care, de ani buni, se judecă cu autorităţile locale. Acesta a şi făcut numeroase sesizări la po liţie, la Parchet şi chiar la guvern şi la Camera Deputaţilor, dar demersurile sale au rămas fără ecou.

    Mai mult chiar, Pal Imre a avut de suferit de pe urma acestor iniţiative: a fost bătut crunt, cu doi ani în urmă, de trei indivizi care au pătruns în casa sa, cu cagule pe faţă, chiar pe 23 aprilie, ziua în care anul acesta a fost ucis şi viceprimarul. Autorii agresiunii nu au fost găsiţi nici până în ziua de astăzi.

    Dezvăluiri fără urmări

    Imre a povestit pentru EVZ că, printre faptele sesizate de el organelor de control, se numără cheltuirea abuzivă a banilor publici şi chiar retrocedări abuzive în care ar fi fost implicaţi atât primarul Gyorgy Istvan, cât şi viceprimarul ucis săptămâna tre cută. "Sunt oameni care au făcut averi după anul 2000, când au început să se dea pământurile şi pădurile la oameni. Viceprimarul a pus mâna pe vreo zece imobile la Joseni, iar sediul primăriei era tot al lui şi instituţia plătea chirie", a declarat Pal Imre.

    Situaţia descrisă de localnic nu este însă singulară în zonă. La Parchet au fost trimise zeci de sesizări legate de tăieri abuzive de păduri şi comerţ ilicit cu lemn, fapte de care sunt suspectaţi localnici din comunele din zonă, dar şi din Gheorgheni şi Topliţa. Iar raportările realizate după con troalele efectuate în judeţ indică faptul că păduri întregi au fost rase de pe suprafaţa pământului. În plus, autorităţile au ajuns la concluzia că, în ultimul deceniu, în judeţele Harghita şi Covasna, aproximativ patru milioane de metri cubi de lemn au fost valorificaţi ilegal.

    DOSARE FĂRĂ FĂPTAŞI

    "Procurorii DNA au plecat aşa cum au venit. Tăierile au continuat"

    Rapoartele Gărzii de Mediu, ale poliţiei sau cele ale Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor - care propunea parlamentului sesizarea Par chetului Ge neral în cazul unor retrocedări unde se conturaseră "elemente constitutive ale infracţiunilor de fals intelectual, uz de fals şi abuz în serviciu" (fapte care ar fi fost comise de membrii unei comisii locale din Harghita) - au rămas însă fără rezultat. Ceea ce a stârnit, cu câtva timp în urmă, furia localnicilor. "Cei de la DNA au fost aici, dar cum au venit aşa au şi plecat: tăierile au continuat, iar mafioţii şi-au văzut de treabă", susţine Imre.

    Tentativă de omor cu autori necunoscuţi

    Şi, potrivit acestuia, printre beneficiarii defrişărilor masive s-ar fi numărat chiar primarul şi viceprimarul din Joseni. A cesta din urmă era acţionar la o societate care se ocupa cu exploatarea şi valorificarea lemnului şi cu construcţia de ca bane. "Aşa s-au îmbogăţit mulţi. Unii dintre ei nu ştiu cât fac doi cu doi, dar au miliarde. (...) Aicea mafioţii trăiesc bine, şi oamenii cinstiţi mor de foame", a completat un alt localnic din Joseni.

    Pe fondul acestor nemulţumiri crescânde, Pal Imre a devenit unul dintre cei mai înverşunaţi opozanţi ai administraţiei din Joseni, ai şefilor Ocolului Silvic şi ai celor de la Composesoratul Joseni (asociaţie a deţinătorilor de păduri). Pe 15 martie 2009, el a organizat o ma nifestaţie împotriva autorităţilor locale, la care au participat mai mulţi localnici ne mulţumiţi fie că nu li s-au retrocedat pământurile, fie că li s-au tăiat pădurile fără voia lor. Pe 23 aprilie 2009, Imre a fost însă victima unui atac brutal: trei indivizi mascaţi au intrat în casa lui şi l-au snopit în bătaie. A fost internat ca urmare a loviturilor primate. "Din informaţiile noa stre, agre sorii au coborât dintr-un BMW de culoare neagră cu numere străine", ne-au declarat surse din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Harghita. Este singura informaţie pe care o deţin poli ţiştii, care nu i-au identificat nici până acum pe agresori.

    Cât despre cel care l-ar fi asasinat pe viceprimar, pe 23 aprilie 2011, anchetatorii aveau ieri un singur mesaj: "Îl prindem sigur".

    "Aşa s-au îmbogăţit mulţi. Unii dintre ei nu ştiu cât fac doi cu doi, dar au miliarde. (...) Aicea mafioţii trăiesc bine, şi oamenii cinstiţi mor de foame." LOCALNICm Joseni, judeţul Harghita

    Adăugat 11 luni în urmă #
  6. Mafia lemnului loveşte pe 23 aprilie

    Autor: Petrişor Cană

    În Harghita şi Covasna au fost tăiaţi şi vânduţi ilegal patru milioane de metri cubi de lemn, susţin autorităţile. Vinovaţii nu au fost găsiţi până acum.

    Ancheta legată de asasinarea lui Csala Zsolt, viceprimarul din localitatea harghiteană Joseni, a scos la iveală faptul că ilegalităţile comise în zonă, în ultimii zece ani, de "mafia lemnului" au fost cunoscute de autorităţile de la nivel central, care însă nu au luat măsuri pentru a le pune capăt. Unul dintre cei care au denunţat defrişările ilegale şi furturile, alături de o serie de fapte de corupţie, este Pal Imre, un localnic care, de ani buni, se judecă cu autorităţile locale. Acesta a şi făcut numeroase sesizări la po liţie, la Parchet şi chiar la guvern şi la Camera Deputaţilor, dar demersurile sale au rămas fără ecou.

    Mai mult chiar, Pal Imre a avut de suferit de pe urma acestor iniţiative: a fost bătut crunt, cu doi ani în urmă, de trei indivizi care au pătruns în casa sa, cu cagule pe faţă, chiar pe 23 aprilie, ziua în care anul acesta a fost ucis şi viceprimarul. Autorii agresiunii nu au fost găsiţi nici până în ziua de astăzi.

    Dezvăluiri fără urmări

    Imre a povestit pentru EVZ că, printre faptele sesizate de el organelor de control, se numără cheltuirea abuzivă a banilor publici şi chiar retrocedări abuzive în care ar fi fost implicaţi atât primarul Gyorgy Istvan, cât şi viceprimarul ucis săptămâna tre cută. "Sunt oameni care au făcut averi după anul 2000, când au început să se dea pământurile şi pădurile la oameni. Viceprimarul a pus mâna pe vreo zece imobile la Joseni, iar sediul primăriei era tot al lui şi instituţia plătea chirie", a declarat Pal Imre.

    Situaţia descrisă de localnic nu este însă singulară în zonă. La Parchet au fost trimise zeci de sesizări legate de tăieri abuzive de păduri şi comerţ ilicit cu lemn, fapte de care sunt suspectaţi localnici din comunele din zonă, dar şi din Gheorgheni şi Topliţa. Iar raportările realizate după con troalele efectuate în judeţ indică faptul că păduri întregi au fost rase de pe suprafaţa pământului. În plus, autorităţile au ajuns la concluzia că, în ultimul deceniu, în judeţele Harghita şi Covasna, aproximativ patru milioane de metri cubi de lemn au fost valorificaţi ilegal.

    DOSARE FĂRĂ FĂPTAŞI

    "Procurorii DNA au plecat aşa cum au venit. Tăierile au continuat"

    Rapoartele Gărzii de Mediu, ale poliţiei sau cele ale Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor - care propunea parlamentului sesizarea Par chetului Ge neral în cazul unor retrocedări unde se conturaseră "elemente constitutive ale infracţiunilor de fals intelectual, uz de fals şi abuz în serviciu" (fapte care ar fi fost comise de membrii unei comisii locale din Harghita) - au rămas însă fără rezultat. Ceea ce a stârnit, cu câtva timp în urmă, furia localnicilor. "Cei de la DNA au fost aici, dar cum au venit aşa au şi plecat: tăierile au continuat, iar mafioţii şi-au văzut de treabă", susţine Imre.

    Tentativă de omor cu autori necunoscuţi

    Şi, potrivit acestuia, printre beneficiarii defrişărilor masive s-ar fi numărat chiar primarul şi viceprimarul din Joseni. A cesta din urmă era acţionar la o societate care se ocupa cu exploatarea şi valorificarea lemnului şi cu construcţia de ca bane. "Aşa s-au îmbogăţit mulţi. Unii dintre ei nu ştiu cât fac doi cu doi, dar au miliarde. (...) Aicea mafioţii trăiesc bine, şi oamenii cinstiţi mor de foame", a completat un alt localnic din Joseni.

    Pe fondul acestor nemulţumiri crescânde, Pal Imre a devenit unul dintre cei mai înverşunaţi opozanţi ai administraţiei din Joseni, ai şefilor Ocolului Silvic şi ai celor de la Composesoratul Joseni (asociaţie a deţinătorilor de păduri). Pe 15 martie 2009, el a organizat o ma nifestaţie împotriva autorităţilor locale, la care au participat mai mulţi localnici ne mulţumiţi fie că nu li s-au retrocedat pământurile, fie că li s-au tăiat pădurile fără voia lor. Pe 23 aprilie 2009, Imre a fost însă victima unui atac brutal: trei indivizi mascaţi au intrat în casa lui şi l-au snopit în bătaie. A fost internat ca urmare a loviturilor primate. "Din informaţiile noa stre, agre sorii au coborât dintr-un BMW de culoare neagră cu numere străine", ne-au declarat surse din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Harghita. Este singura informaţie pe care o deţin poli ţiştii, care nu i-au identificat nici până acum pe agresori.

    Cât despre cel care l-ar fi asasinat pe viceprimar, pe 23 aprilie 2011, anchetatorii aveau ieri un singur mesaj: "Îl prindem sigur".

    "Aşa s-au îmbogăţit mulţi. Unii dintre ei nu ştiu cât fac doi cu doi, dar au miliarde. (...) Aicea mafioţii trăiesc bine, şi oamenii cinstiţi mor de foame." LOCALNICm Joseni, judeţul Harghita

    Adăugat 11 luni în urmă #
  7. Uciderea viceprimarului din Joseni. "De la defrişări i se trage moartea"

    Autor: Petrișor Cană

    Viceprimarul localităţii harghitene ar fi primit ameninţări după ce firma la care era acţionar tăiase copaci în zonă.

    Moartea violentă a viceprimarului din localitatea harghiteană Joseni, Csala Zsolt, a fost precedată de un conflict cu mai multe persoane, au spus mai mulţi martori audiaţi de anchetatori. Scandalul pornise de la defrişările pe care le efectua firma la care era acţionar Csala Zsolt.

    Mai exact, susţin surse apropiate anchetei, viceprimarul ar fi fost ameninţat recent că "de la defrişările alea i se trage moartea".

    Vineri seară, acesta a fost găsit împuşcat în casa lui de vacanţă. Cei care îl cunoşteau pe viceprimarul din localitatea Joseni susţin că acesta a avut mai multe conflicte de-a lungul timpului.

    De altfel, pe rolul instanţelor harghitene sunt mai multe procese în care fostul viceprimar este parte. Într-unul dintre acestea, aflat la Tribunalul Harghita, apare numele unui bărbat cu care s-a certat în urmă cu doi ani. În alt dosar, aflat la aceeaşi instanţă, Zsolt era judecat alături de alte şase persoane. Locuitorii din Joseni le-au povestit anchetatorilor că Csala Zsolt era un om înstărit înainte să ajungă viceprimar. "Oamenii spun că a fost la muncă în Germania şi, cu ce a strâns acolo, şi-a făcut casa aceea în care a murit. A făcut-o împreună cu fratele lui", au aflat anchetatorii.

    Zsolt era acţionar la o firmă care se ocupa cu confecţionarea de cabane din lemn. "Tăia arbori, îi făcea scânduri şi făcea acele case de vacanţă", au adăugat sursele noastre. Localnicii susţin că, prin afacerile pe care le derula, fostul viceprimar "avea cam jumătate din Joseni".

    Ucis cu sânge rece

    Referitor la stadiul anchetei, anchetatorii păstrează o mare discreţie. Se ştie, însă, că el a fost împuşcat cu aceeaşi armă de trei ori de la o distanţă mică. Două proiectile au lovit abdomenul şi unul piciorul. Lângă el, la aproximativ un metru şi jumătate, au fost găsite cartuşe. "Apelul de la 112 în care ni s-a sesizat fapta lam primit la ora 19.55", a precizat pentru EVZ purtătorul de cuvânt al IPJ Harghita, Gheorghe Filip.

    "E vorba despre un omor şi desfăşurăm activităţi de cercetare, de investigaţie, şi desigur de identificare a autorilor. Există un cerc de suspecţi care, în momentul de faţă se află în verificări. Am audiat deja mai multe persoane, altele urmează să fie audiate", a mai adăugat acesta.

    Adăugat 11 luni în urmă #

Fluxul în RSS pentru acest subiect

Răspunde

(obligatoriu)

(obligatoriu)

(required)

Inregistreaza-te pentru a putea beneficia de toate facilitatile puse la dispozitie de forum,
cum ar fi adaugarea atasamentelor, editarea mesajelor, profil de membru etc.

Pentru Inceput


Recomandari
Despre EcoSapiens
Ce subiecte va intereseaza?
Aditivi alimentari
Afaceri ecologice
Agricultura ecologica
Alimentatia
Autorizatii de mediu
Biodiversitate
Biosecuritate
Colectare deseuri
Combustibil Alternativ
Controlul Poluarii
Ecologie Urbana
Eficienta energetica
Energii regenerabile
Energie solara
Energie eoliana
Energie hidro
Energie nucleara
Evenimente ecologice
Finantari si investitii
Fondul forestier
Garda de mediu
Incalzirea globala
Legislatie ecologica
Masini ecologice
Politici ecologice
Poluarea si Sanatatea
Produse ecologice
Proiecte ecologice
Protectia mediului
Protectia animalelor
Protectia apelor
Protectia atmosferei
Protectia solului
Reciclare deseuri
Responsabilitate sociala
Resurse naturale
Rezervatii Naturale
Turism ecologic
Voluntariat