Realizarea acestui lucru este insa conditionata de mai multi factori: vointa politica de a sprijini dezvoltarea energiei regenerabile, conditiile de mediu, aspectele legate de modul in care autoritatile solutioneaza eliberarea autorizatiilor, reglementarea problemelor privind
accesul la reteaua electrica si in ultimul rand existenta unor contracte pe termen lung pentru livrarea in retea a energiei eoliene produse. Pe de alta parte, solicitarile la nivel mondial de
centrale eoliene sunt atat de mari incat producatorii nu mai pot face fata solicitarilor, iar
din aceasta cauza timpul de livrare a turbinelor este de 1,5 - 2 ani. Printre probleme se mai numara migratia pasarilor, habitatul Natura 2000, transportul si efectul vizual. Cea mai mare problema care
impiedica energia eoliana sa fie folosita drept sursa continua de electricitate este inconsistenta
puterii vanturilor.
EcoSapiens »Forum » Afaceri ecologice » Deschide un Nou Subiect de Discutie »
Cat e de greu sa dezvolti un parc eolian
(7 posts)-
Adăugat 1 an în urmă #
-
-
Problemele actuale pe care un investitor în energetica surselor regenerabile de energie le
întâmpina se împart în doua mari categorii, potrivit perioadei de timp care caracterizeaza
activitatea în proiect, asa cum urmeaza:
Probleme tehnice
Probleme adminstrative
Racordarea la retea
Cadrul de reglementare
Structura problemelor aparute în calea investitorilor în proiecte eoliene
Deia exista un cadru legislativ generos (Legea Energiei, Legea eficienei energiei, HG
443/2003), efortul de investigare si promovare a unor investiii întâlneste în practica numeroase
bariere.
1. Probleme tehnice întâlnite
1.1 Lipsa sau limitarea dotarilor necesare operatiilor de constructii-montaj specifice
instalatiilor eoliene de puteri mari, în speta macarale, trolii, etc.
1.2 Lipsa unor servicii calificate de întretinere si reparatii în exploatare, care poate
determina diminuarea disponibilitatii si compromiterea succesului investiiilor.
Partea electronica a aerogeneratoarelor este deosebit de complexa, iar asigurarea
pieselor de schimb pentru un numar redus de unitati se poate face doar de la uzinamama
, rezervarea fiecarei piese in-situ fiind prohibitiva.
2. Probleme administrative si de practica comuna
2.1 Lipsa de informare a potenialilor parteneri locali asupra posibilitatilor si
oportunitatilor de valorificare a resurselor regenerabile de energie.
2.2 Preturi neadecvate si nerealiste cerute pentru lucrarile de constructii-montaj.
2.3 Lipsa de cooperare si uneori dezinteresul unor autoriti locale cu atributii de
autorizare în realizarea proiectului.
2.4 Greutati în procurarea informatiilor utile (de exemplu hartile de detaliu ale
teritoriului si a celor de cadastru imobiliar). Informatiile si autorizatiile trebuie
obinute din mai multe surse, dispersate si necorelate.
2.5 Lipsa unei singure autoritati pentru primirea si prelucrarea avizelor (biroul unic).
2.6 Coordonarea între responsabilii care dau avize (exemplu: organul coordonator de
avize (primaria/prefectura, consiliul judetean/local) ar trebui sa ceara avizele de la
celelalte organe (pompieri, mediu, sanitar, etc.)
2.7 Nespecificarea unei liste concrete a avizelor necesare, unica pe taar (numar de
avize, de la ce autoritati trebuie as provina, pe baza caror documente se face
eliberarea, etc.).
2.8 Nu se cunosc costurile necesare pentru eliberarea acestor avize.
2.9 Termen nespecificat în care avizele trebuie date (nefuncionarea legii aprobarii
tacite).
2.10 Nu exista un registru centralizat al zonelor în care nu este permis constructia
obiectivelor energetice (rezervatii naturale, zone de atractie turistica, zone de
protectie sanitara, etc.)
2.11 Impedimentul de a construi pe teren extravilan (pe care nu este permis
construirea).
2.12 Taxele de schimbare a destinaiei terenului din teren agricol sunt diferite de la
zona la zona si, în unele cazuri, sunt necunoscute.
2.13 Lipsa normelor care sa precizeze distanta fata de alte cladiri la care se pot construi
instalaiile eoliene.
3. Racordarea la retea
3.1 Problema construirii conexiunii de legatura cu sistemul energetic national.
3.2 Problema punctului de racordare (proprietatea asupra acestuia, obligatia exploatarii
si întretinerii acestuia).
4. Cadrul de reglementare
4.1 Lipsa unor norme care sa prevada obligatia autoritilor competente si a
antreprenorilor implicati de a încheia contracte pe o perioada lung de timp, de
peste 20 ani.
4.2 Inexistena obligativitatii operatorului de retea de a achiziiona întreaga cantitate
provenit din surse regenerabile, nu numai a cantitatii reglementate.
4.3 Clarificarea / armonizarea ordinului ANRE 37/2002, cu privire la aprobarea
Metodologiei pentru stabilirea preturilor / tarifelor de achizitie a energiei electrice
de la producatori independenti si autoproducatori.
4.4 Intrarea în vigoare a unor norme si armonizarea normelor existente în privitna
accesului si a racordarii la retea a producatorului independent
Riscuri de atseptat în proiectele de conversie a energiei eoliene
La realizarea proiectelor de investiii în constructia de centrale energetice eoliene pot
aprea urmatoarele riscuri, care ar diminua efectul economic prognozat. În mod general,
institutiile financiare examineaza patru tipuri de riscuri: politice, valutare, de creditare si riscurile
realizarii proiectului.
Riscul politic corespunde grupului de riscuri controlat de conducerea tarii. Un astfel de risc
poate aparea, de exemplu, la modificarea legislatiei în vigoare a tarii, a tipului de proprietate
etc.
Riscul valutar ar putea deriva din cel politic si din factori economici, în urma devalorizarii
monedei nationale etc.
Riscul de credit survine ca urmare a incapacitatii cumpartorului de a plati pentru marfa
procurata, sau a diminuarii cererii, în cazul dat, la energie electrica.
Riscul realizraii proiectului survine în urma unor evenimente sau cauze care ar împiedica
executarea proiectului, inclusiv a cazurilor de forta majora.
Primele trei tipuri de risc vor fi minime în cazul unei stabilitati politice în tara, având în
vedere interesul deosebit manifestat de factorii de conducere, reflectat în legislatia în vigoare,
referitor la implementarea surselor de energie regenerabila.
Riscul realizarii proiectului trebuie examinat in detaliu, facând comparatie cu proiectele
analoge desfasurate în energetica traditionala (de exemplu, constructia unei centrale
termoelectrice).
Pe lânga riscurile de baza, ar putea surveni si alte riscuri, precum ar fi:
Riscul ecologic, care presupune cresterea cheltuielilor legate de protectia mediului. Acest risc
este exclus, dat fiind faptul ca centrala eoliana este o sursa de energie "curata" în regim
reglementat, precum si în caz de avarie.
Riscul social. În acest caz, centrala electrica eoliana (CE) este examinata ca sursa poteniala
de accidente în productie. La CE exista foarte putine locuri de contact al personalului cu
elementele rotitoare, electrice, cu temperatura înalta sau altele care ar putea fi cauza unor
traumatisme. Urmând regulile prescrise de protectie, riscul accidentarii la CE se reduce la
minim, fiind de zeci de ori mai mic în comparaie cu cel existent la centralele termoelectrice.
Riscul tehnologic si riscul de transport este examinat ca risc al reducerii productiei de energie
din cauza lipsei de combustibil, apa si a altor consumabile. Acest risc este minim în
comparatie cu cel de la CTE-uri, fiindca la centralele electrice eoliene nu exista consum de
combustibili sau apa tehnologica. Nu apare nici riscul transportului în lipsa caruia centrala nu
ar putea fi asigurata cu combustibil.
Riscul de productie este legat de reducerea volumului de produs finit (energie electrica) din
cauza iesirii din functiune a agregatelor sau a infrastructurii electrice. Agregatele eoliene
fabricate actualmente au depasit de regula toate situatiile de rodaj specifice prototipurilor.
Firmele productoare de agregate eoliene dau garantii pentru productia lor, identice cu cele
ale utilajului pentru termocentrale.
Riscul energetic eolian, în cazul centralei electrice eoliene are cea mal mare pondere. O
reducere substantiala a producerii de energie este posibila la aprecierea incorecta a vitezei
medii a vântului sau a repartizarii acestuia pe gradatii. Reducerile pot fi cauzate si de
schimbarile considerabile ale conditiilor de vânt care au loc în unele perioade de timp. Acest
risc poate fi redus punând la baza calculelor energetice date sigure multianuale despre viteza
si roza vânturilor, inclusiv date obtinute prin masurtori de lunga durata pe locul de amplasare
a centralei.
Riscul de forta majora poate aparea în cazul unor circumstante neobisnuite de tipul
îngheturilor cu lapovita, dar care pot cauza deteriorarea reelelor electrice.
Concluzia finala este ca, în România exista interes si disponibilitati foarte mari pentru
investitii în proiecte energetice din resurse regenerabile, dar, totodata, daca se doresc aceste
investiii, trebuie ca autoritile sa defineasca, simplifice si pregateasca cadrul si procedurile
administrative si de reglementare.Adăugat 1 an în urmă # -
Am citit si cred ca sigur este asa de greu sa faci ceva in Romania.
Am vazut pe Discovery ce repede monteaza olandejii o eoliana de min 250Mw si o pun imediat in functiune si nu cred ca au atatea batai de cap cu furnizarea energiei in retea din moment ce tara o cere. Oare daca montezi o eoliana cu o echipa de profesionisti ai mai multa trecere cu proiectul ?Adăugat 1 an în urmă # -
-
Gresesti ''dinamicagro''. Conform unei Norme Tehnice emise de ANRE exista o anexa cu distante de siguranta si protectie aferente centralelor eoliene, unde sunt precizate distantele intre obiectivele invecinate cu centrala eoliana.
Ceea ce nu prea gasesc eu, este legislatie pentru amplasarea unei centrale eoliene offshore (proiect meu de diploma e ceva asemanator-un studiu de fezabilitate privind amplasarea unei centrale eoliene pentru alimentarea consumatorilor portuari). Ma ajuta careva?
Andra, ConstantaAdăugat 1 an în urmă # -
andra ce dai ca sa ati dau eu un studiu de fezabilitatea gata facut :)) glumeam suna-ma la 0731 716 820 sa vb sa vedem cum ati trimit ptr ca e mare
Adăugat 1 an în urmă # -
-
are cineva un studiu de fezabilitate pentru parc eolian?
mai am cateva probleme la care caut raspuns: cam cat costa un studiu topo pentru parc eolian; studiu geotehnic ce cuprinde (adica forajele la ce adincime se fac, etc) si cat costa.Adăugat 2 luni în urmă # -
@stefania
Valoarea unui studiu topo este dat de marimea parcului, respectiv suprafata terenului, drumurile, fundatiile, zonele de protectie, alte ridicari, dezmembrari sau scoateri din circuitul agricol sau silvic.
Un studiu complet cca 10-12000 euro pentru un parc de 10MW.
Studiul geo necesita executarea unuia sau mai multe foraje pe terenul pe care va fi amplasata fundatia, statia (eventual)si caile de acces si are urmatoarele etape:
- prelevarea probelor de pamant si de apa (daca este cazul)
- analiza in laborator a probelor de pamant si apa
- intocmirea referatului geotehnic si verificarea documentatiei de catre un expert autorizat MLPAT.
Solutiile de fundare se prezinta si se decide asupra lor in conformitate cu cerintele producatorului de turbine, inclinatia drumurilor, raza curbelor, adancimea si cotele fundatiilor.
Aici nu comenteaza nimeni in fata producatorului, el este cel care face legea.
Un studiu geo bine facut costa 10-20000 euro in functie de complexitate.
Pentru alte informatii va stau la dispozitie.Cu stima,
Cosmin SCORTEA
www.redint.ro
cosmin.scortea@redint.ro
0751 489337Adăugat 2 luni în urmă #
Fluxul în RSS pentru acest subiect
Răspunde